14/10/2019
Stresul cotidian şi problemele stomatologice
Considerat de către mulţi medici ca fiind boala secolului, stresul este aproape omniprezent în viaţa noastra şi poate avea efecte devastatoare asupra mai multor organe. Stresul si anxietatea pot să deregleze echilibrul organismului iar la nivelul cavităţii orale poate să producă următoarele efecte:
1.Bruxismul – cel mai frecvent întâlnit tip de bruxism este cel nocturn, prezent cam în 80% din cazurile diagnosticate. Acest bruxism este involuntar şi se petrece în timpul somnului, pacientul nefiind conştient de aceste mişcări şi de cele mai multe ori rămânând nedepistat.
Semnele ce pot atrage atenţia sunt durerile de cap şi de mandibulă, resimţite dimineaţa la trezire. Al doilea tip de bruxism este cel diurn, prezent în restul de 20% dintre cazuri. Acest tip de bruxism este corelat cu activităţile zilnice şi este un act voluntar, produs de către pacient în momentul în care se concentrează asupra unei activităţi sau atunci când este stresat. Acest tip de bruxism este mai uşor de depistat însă greu de controlat.
2.Dureri musculare – în momente de suprasolicitare, de concentrare crescută sau de activitate susţinută, pacienţii pot să strangă mai mult din dinţi, suprasolicitând muşchii maseteri.
Mişcările ce pot supasolicita structurile aparatului dento-maxilar pot să se petreacă şi atunci când pacienţii strâng cu putere din dinţi, fără să producă deplasarea, scrâşnitura caracteristică din bruxism. In acele momente, cei care au cel mai mult de suferit sunt muşchii.
Desi nu este considerată ca fiind o tulburare periculoasă, totuşi muşchii maxilarului pot suferi perioade lungi de timp, diagnosticul fiind greu de stabilit iar tratamentul este uneori instaurat destul de târziu cu consecinte asupra activităţilor zilnice. Tesuturile şi dinţii pot suferi modificări de aspect si de poziţie. De altfel poate provoca dureri de cap, de urechi sau deteriorarea iremediabilă a dinţilor.
Stresul este factorul principal care declansează bruxismul. Pentru a trata aceasta afectiune, se recomandă, ca prim pas, încercarea de a reduce momentele stresante de pe parcurdul zilei precum şi învăţarea unor tehnici de relaxare. Relaxarea feţei şi a muşchilor maxilarului pe timpul zilei pot reduce din disconforul de pe timpul nopţii şi pot preîntâmpina apariţia bruxismului.
Dacă pacientul este diagnosticat cu bruxism, acesta este rugat să se adreseze medicului stomatolog care, prin inspecţia dinţilor, a muşchilor pentru eventuale hipertrofii şi confirmat de palpare, poate să depisteze ce muşchi sunt afectaţi şi care e tratamentul optim.
Se poate recurge la şlefuiri selective ale dinţilor pentru a restabili armonia ocluzală, la gutiere care să previna contactul prea strâns al dinţilor şi care să ajute la relaxarea musculară dar şi la exerciţii de fizioterapie pentru muşchi. Tratamentul medicamentos poate fi de un real ajutor în astfel de cazuri, de aceea se instituie de obicei în momentul în care afecţiunea este depistată.
Cu toate acestea, bruxismul nu este numai o consecintă a stresului, existând şi alte posibile cauze ale apariţiei acestuia, ce includ tulburările de somn, ocluzia deficitară, anomaliile de poziţie ale dinţilor sau diverse patologii ale structurilor orale
